3D

29 Septembrie 2008

 *received via email

Anunțuri

Scandaluri sexuale pe banda

29 Septembrie 2008

In ultimele saptamani, oriunde ma uit, nu scap de „stiri bomba” care au ca subiecti diverse persoane publice din Romania si sunt catalogate drept „scandaluri sexuale”. Sa luam spre exemplu cel mai recent (din cate stiu eu) caz, cel al filmuletului care o are drept protagonista pe Roxana Ungureanu. Cu aceasta ocazie, am aflat si eu cine este aceasta domnisoara si cu ce se ocupa, deci ceva bun tot a iesit din asta :)) Tipa este fosta Miss Playboy (promotia 2006) si momentan este iubita lui Claudiu Patrascu. Cam atat.

Filmuletul o dezvaluie pe Roxana noastra in diverse ipostaze, alaturi de doua femei. Buuuun. Dupa ce si-a clatit ochii natiunea, aflam ca aceasta era minora in momentul filmarii. Buuuun. Apoi, pentru ca suntem un popor curios si doritor de barfe suculente, presa ne serveste alta stire – Roxanica a fost la stomatolog in urma unei nopti petrecute cu iubitul ei, dupa ce acesta a aflat de trecutul zbuciumat al luminii ochilor lui :))

Maine sau poimaine (inca astept cu sufletul la gura) avem si noi fetele ceva material de vizionat – se pare ca intra in cadru si un barbat misterios. Saptamana viitoare poate intra si o oaie, mai stii?!

Intrebarea este: de ce atata caz pentru o tipa care se dezbracase deja (de inhibitii) in fata intregii tari? Si daca se stia deja ce si cum si unde din poze si filmulete anterioare…de ce asa o uimire nationala in fata unui alt filmulet cu aceasta „vedeta” autohtona?

Fidel/infidel?

27 Septembrie 2008

<< Exista patru tipuri majore de infidelitate. Primul nu implica nimic mai mult decat o intimitate impartasita intre doua persoane in conditiile in care cel putin una dintre ele este casatorita. Aceste acte de infidelitate mentala sunt deseori realizate prin scrisori, prin telefon sau email. Desi componenta fizica este absenta, ele pot fi la fel de periculoase ca o relatie sexuala, mai ales daca genereaza atasamente puternice. Al doilea tip este „aventura de o noapte” in care un cuplu are o scurta aventura, dar nu consolideaza relatia. Al treilea tip implica o relatie mai lunga care dureaza de la cateva saptamani la cateva luni, iar al patrulea este o relatie de lunga durata, de exemplu, intre un barbat insurat si amanta lui. >>  (Cartea gesturilor – Peter Collett)

La intrebarea „Daca iubitul/iubita sau sotul/sotia te-a inselat, ai prefera sa ti se spuna sau sa nu afli niciodata?”, unele persoane ar alege ultima varianta. Motivele sunt diverse, de la nesuportarea suferintei de a afla despre tradarea partenerului pana la dorinta de a continua relatia, chiar daca lucrurile nu stau la fel ca inainte.

Alte persoane (printre care se include si subsemnata) ar prefera sa stie, sa nu fie mintite, sa hotarasca intre a ierta „abaterea” si a incheia relatia. Aceasta este partea cea mai grea deoarece pe de o parte simti ca nu poti trece peste sentimentul de respingere a tot ce este legat de partener, iar pe de alta parte sunt amintirile comune, dependenta de acesta. Unele persoane nu pot trece peste niciunul dintre cele patru tipuri de infidelitate, iar altele iarta oricare dintre ele sau se fac ca nu vad, de dragul relatiei.

Oricat de mult ai iubi o persoana, trebuie sa pui pe primul loc propriile sentimente, ceea ce iti doresti tu de la o relatie. Si daca simti ca poti ierta, uita totul si ia-o de la capat, fara regrete si fara a te uita in urma!

Cadouri pentru barbati

25 Septembrie 2008

Intotdeauna ziua de nastere a unui iubit/prieten/amic imi da mari batai de cap. Cand e vorba de un cadou pentru o femeie nu mai stiu ce sa aleg din multitudinea de idei. Daca ii daruiesti unei femei un parfum, o bijuterie sau flori, nu ai cum sa dai gres. Pe de alta parte, femeile spun mai des ce le place, ce si-ar dori (si sunt multe, pentru toata lumea :p), pe cand barbatii vad un lucru, le place si il cumpara.

In concluzie, termenul limita pentru a gasi cadoul perfect e joia viitoare, adica mai am 7 zile…Si cum ma aflu intr-o acuta pana de inspiratie in privinta cadourilor destinate sexului tare, indraznesc sa cer o mana de ajutor. Idei? 😀

Papuseee, ce te-as…!!!

25 Septembrie 2008

Poate imi explica si mie cineva de ce unii barbati nu-si pot tine pentru ei „emotiile” starnite de vederea unei domnisoare/doamne bine, care nimereste (biata) in raza lor vizuala si nu scapa fara unul din apelativele urmatoare: papuseeeee, gagicoooo, printeso, zano etc. Si astea au fost doar cele „decente”, nu vreau sa-mi amintesc cum e sa auzi un nene, urcat pe undeva pe o schela, strigand dupa tine cuvinte care incep cu „p” sau cu „f”…Uite asa au loc accidente „de munca” si tot angajatorul e de vina! :))

Care e scopul acestor „bagari in seama”? Ce spera ca o sa obtina de la o fata/femeie care de multe ori nici nu se uita inapoi sa vada fata magarului? :)) (eu una trec mai departe, facandu-ma ca ploua) E chiar deranjant, ca femeie, sa nu poti face doi pasi de la iesirea din bloc fara sa auzi apelativele de mai sus sau, mai rau, descrierea actiunilor dorite de respectivul care includ si prezenta ta…

Si ca sa anticipez raspunsuri de genul „voi, femeile, sunteti de vina pentru ca ne provocati”…Nu cred in asa ceva, domnule! Cum te provoc eu daca vreau sa ajung din punctul X in punctul Y fara a ma intersecta cu vectorul disturbator M (M de la magar, bineinteles)?? Chiar daca am un decolteu mai adanc sau poate o fusta mai scurta, de ce nu poti privi in tacere si fara ca mainile tale sa migreze (involuntar ai spune) catre anumite parti ale corpului meu?!

Pungi de plastic pe bani

25 Septembrie 2008

De la 1 ianuarie 2009, comerciantii care vor pune la dispozitia clientilor pungi de plastic vor fi taxati cu 20 de bani pe bucata. Astfel, se incearca limitarea utilizarii ambalajelor clasice, care polueaza mediul si inlocuirea acestora cu cele ecologice, biodegradabile.
Mai eficient ar fi daca si clientii ar fi obligati sa plateasca 20 de bani pe fiecare punga de plastic, astfel s-ar micsora numarul persoanelor care pun cate 2 produse intr-o punga sub pretextul temerii ca se rupe ambalajul pana acasa. Asa se umple mediul de plastic utilizat o singura data si aruncat fara a lua in considerare consecintele. Inainte sa ne aruncam asupra teancului de pungi asezat frumos langa casiera, sa ne gandim ca unele ambalaje se degradeaza in sute de ani sau nu se degradeaza deloc…Haideti sa intram si noi in randul lumii!

De prea mult bine, sigur nu!

Mai intai trebuie sa lamurim un aspect: aici nu ma refer la tinerii care pleaca din tara pentru un timp (in diverse domenii, dar mai ales in agricultura) si apoi se intorc cu banii pusi deoparte si se stabilesc in Romania. Nu este vorba nici despre cei care au iesiri repetate din tara, cu diverse motive, dar se intorc intotdeauna la origine. Ma refer la tinerii cu studii superioare, bine pregatiti, care emigreaza deoarece nu vad viitorul pe care si-l doresc in Romania. E normal sa faci acest pas din moment ce un salariu mediu net nu-ti acopera nici cheltuielile de intretinere personala (chirie, intretinere, cablu TV, internet). Ce sa mai vorbim de cazul in care vrei sa-ti cumperi un apartament, o masina sau sa intemeiezi o familie, sa ai un copil? Practic, e imposibil (asta daca nu vrei sa-l lasi sa moara de foame…). Si acestea sunt doar o parte din cheltuielile elementare al unei persoane – mai trebuie sa si manance, sa se imbrace etc. in conditiile in care preturile la bunuri si servicii sunt in continua crestere…

Statistic vorbind, Bucurestiul ocupa locul 61 intr-un clasament mondial al oraselor cu cele mai mari chirii.  Chirii mai mici decat la noi gasim in Budapesta, Berlin sau Munchen. Pe langa acest aspect, compara nivelul de trai al oricareia dintre cele 3 tari cu cel din Romania si ai gasit raspunsul.

O alta problema este nemotivarea angajatului, nerecunostinta meritelor acestuia. Angajatorii romani nu stiu sa isi pastreze oamenii buni, care isi cunosc sarcinile si isi canalizeaza toata energia catre indeplinirea obiectivelor firmei. De obicei se merge pe principiul „nimeni nu e de neinlocuit”, neluand in considerare faptul ca o demisie/concediere urmata de recrutare si angajarea unei alte persoane costa considerabil mai mult decat o discutie cu actualul angajat pentru a identifica problema, apoi un training, conditii mai bune de lucru sau chiar o majorare.

E ingrijorator ca ramanem fara oameni bine pregatiti, specializati in domenii cheie cum ar fi: medicina, IT, inginerie, arhitectura, cercetare etc. Insa, in situatia actuala, cine ii condamna?!

Personal, cred in expresia „mergi unde ti-e mai bine”. De ce sa te plafonezi intr-o tara care nu te apreciaza si nu schimba nimic in sistem daca iti poate fi mai bine in alta parte, chiar cu toate riscurile si greutatile pe care le presupune emigrarea?